ed logoadr logoue logo frontregio logo front

 

Tabloul drumurilor din Regiunea Centru reabilitate cu fonduri nerambursabile europene

Peste 700 de kilometri din infrastructura rutieră de interes local și regional a fost modernizată prin fonduri europene. 

Prin trei programe europene, PHARE 2004-2006, POR 2007-2013, POR 2014-2020, primăriile și consiliile județene din cele 6 județe ale Regiunii Centru

(Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) au derulat, din 2004 și până în prezent, un număr de 34 de proiecte prin care s-au construit, respectiv modernizat, peste 700 de kilometri de infrastructură rutieră. Valoarea totală a celor 34 de proiecte contractate din 2004 și până în prezent, este de peste 2 miliarde lei, din care 1,78 miliarde lei reprezintă finanțarea nerambursabilă alocată unităților administrativ teritoriale pentru finalizarea lucrărilor.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru este entitatea care a gestionat aceste cereri de finanțare, pe parcursul unei perioade de aproape 15 ani, monitorizând implementarea acestor proiecte. Fie că e vorba de străzile și drumurile din orașe și municipii, sau de drumurile județene, obiectivul vizat de aceste proiecte este cel de a stimula mobilitatea persoanelor și mărfurilor în Regiunea Centru, prin conectarea infrastructurii rutiere de interes local și regional la rețeaua europeană de drumuri. Fondurile alocate prin cele 34 de proiecte au asigurat finanțarea pentru cheltuielile cu pregătirea terenurilor, respectiv obținerea, amenajarea terenului și a utilitățile necesare, studii tehnice, avize, proiectare, consultanță, asfaltări propriu-zise, realizarea de poduri, podețe, a elementelor de siguranță pentru pietoni și vehicule, tot ce înseamnă lucrări de construcții și organizări de șantier. În imaginea alăturată este prezentată harta acestor drumuri, iar lista investițiilor coordonate de ADR Centru, precum și stadiul în care se află acestea, finalizate sau în curs de implementare, este în pagina a treia din ziar.

”Recesiunea prin care am trecut în anii 2008-2010 a diminuat volumul investițiilor în infrastructura de transport, afectând starea tuturor căilor rutiere. Deși în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea rețelei de drumuri județene, aceasta necesită investiții susținute pentru îmbunătățirea calitativă a sistemului. Ponderea drumurilor județene nemodernizate (pietruite, de pământ) în totalul drumurilor județene din cele șase județe este încă semnificativă, aproape un sfert din drumurile județene fiind neasfaltate. Astfel, competitivitatea teritoriilor care nu beneficiază de acces la o infrastructură modernizată rămâne redusă. La nivelul Regiunii Centru au fost inventariate sectoarele de drum județean care asigură legătura directă sau indirectă cu rețeaua europeană de drumuri, prioritizarea fiind făcută luând în calcul și efectele socio-economice scontate prin intervențiile preconizate. Toate drumurile supuse reabilitării au o durată de viață expirată, deoarece au fost construite sau modernizate cu mulți ani în urmă, utilizând elemente geometrice și soluții tehnice care acum sunt perimate. Pentru aceste drumuri utilizarea normativelor de semnalizare, de proiectare actuale, dar și a tehnologiilor de punere în operă reprezintă noutăți tehnologice. Totuși aceste drumuri nu sunt drumuri de cercetare și, ca urmare, în proiectarea și execuția lor se vor utiliza standardele actuale, omologate și fără a face excese. Având în vedere cele menționate mai sus, ADR Centru și Consiliile Județene au avut pe parcursul acestor ani o suită de întâlniri tehnice în care au discutat despre proiectele prioritare pe infrastructura de transport, luând în considerare utilizarea cât mai eficientă a sumelor alocate Regiunii Centru și o distribuire eficientă a sumelor între județe astfel încât să se asigure o dezvoltare echilibrată a regiunii. Viteza medie de deplasare pe sectoarele de drumuri județene prezentată de administratorii arterelor rutiere, în cadrul cererilor de finanțare și a documentelor suport, are o medie de 30 km/oră. Se înregistrează viteze medii mai mari pe sectoarele de drum care se găsesc în zone plate, de șes, dar și scăderi semnificative pentru sectoarele de drum din zonele de deal înalt sau munte. În urma reabilitării structurii rutiere și a introducerii elementelor de siguranță rutieră, inclusiv racordările curbelor cu aliniamentele, supraînălțări și supralărgiri, acolo unde este tehnic posibil, vitezele medii vor crește cu peste 30%, chiar mai mult în unele cazuri. Demn de reținut este faptul că există drumuri județene cu suprafața carosabilului extrem de degradată, drumuri de balast, drumuri cu burdușiri ale asfaltului, unde viteza în prezent este extrem de scăzută, de circa 10-20km/h, iar prin reconstruirea structurii rutiere și încadrarea sa în clasa tehnică IV, vom avea pe unele porțiuni chiar și viteze de 90 km/h”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru, în momentul în care s-a referit la situația investițiilor pentru reabilitarea rețelei rutiere.

  • Măsuri de siguranță rutieră adaptate traficului secolului XXI

Măsurile de siguranță rutieră au preocupat continuu administratorii drumurilor din orașe, municipii și județe. Astfel, aceștia au prevăzut unele măsuri de siguranță cum ar fi marcajele verticale (indicatoare, panouri), introducerea de restricții de viteză sau de tonaj, de gabarit, precum și parapeți de beton sau metalici în zonele periculoase. Acolo unde tehnic e posibil, există marcaje orizontale (vopsea) și, în marea lor majoritate, toate trecerile de pietoni sunt semnalizate corect. Ca urmare, prin implementarea acestor proiecte s-a urmărit și creșterea măsurilor de siguranță a circulației prin introducerea de măsuri tehnice suplimentare care, conform cu normativele tehnice în vigoare, oferă un plus de siguranță participanților la trafic.

Fără a încerca să le epuizăm în enumerare pe toate, în general măsurile de siguranță utilizate în proiecte sunt:

- Introducerea de indicatoare de semnalizare a trecerilor de pietoni cu lumina galbenă intensă, intermitentă, alimentate cu celule solare, independente energetic.

- Semnalizarea trecerilor de pietoni prin folosirea pe scară largă a marcajelor orizontale, suprafețe de altă culoare sau rugozitate.

- Amplasarea stațiilor de autobuz în secțiuni diferite, nu în paralel ca acum. Această amplasare (în zig-zag) duce la scăderea semnificativă a riscului de impact cu pietoni aflați în traversare, prin mutarea atenției conducătorului auto doar către un posibil obstacol.

- Montarea de parapeți metalici pe poduri, între trotuar și calea de rulare, astfel încât traficul auto să nu se intersecteze cu cel pietonal/velo.

- Montarea de parapeți metalici de tip mediu sau greu în zonele periculoase, pentru evitarea părăsirii suprafeței amenajate, în caz de derapaj.

- Montarea de indicatoare confecționate conform standardelor actuale, reflectorizante.

- Realizarea de facilități pentru persoanele cu nevoi special în stațiile de autobuz, prin racordarea trotuarelor cu carosabilul, montarea de suprafețe tactile pe trotuar, suprafețe rezonante înaintea stațiilor de autobuz.

Elementele inovatoare din proiecte sunt date de semnalizări luminoase pentru treceri de pietoni, în unele cazuri supra-iluminarea trecerilor de pietoni, realizarea de stații de autobuz alternante și, mai ales, realizarea unor suprafețe de carosabil potrivite, de bună calitate, confortabile pentru participanții la trafic. Un alt element de noutate utilizat pe scară largă este rigola carosabilă, neutilizată pe aceste drumuri, fiind astfel rezolvată problema apelor pluviale care intră pe carosabil, în special în sezonul rece, dar și posibilitatea realizării de trotuare pentru pietoni.

Realizarea trotuarelor pentru pietoni și a pistelor pentru biciclete a fost o prioritate pentru toți solicitanții de finanțare dar, de multe ori, aceștia au trebuit să accepte că intențiile lor sunt aproape imposibile, deoarece absolut toate drumurile județene traversează localități și ampriza drumului nu permite realizarea acestor elemente, având o lățime extrem de mică. În cazul drumurilor ce trec printre case, pe străzi cu raze de curbură foarte mică și cu rampe mari, au fost necesare construcții sau soluții tehnice suplimentare, chiar îngustări ale părții carosabile și alte măsuri pentru asigurarea fluenței traficului pentru toate categoriile de participanți. Întotdeauna, acolo unde limitele de proprietate au permis, solicitanții de fonduri publice au introdus piste de biciclete, dacă acestea puteau avea un rol pozitiv în desfășurarea traficului. De exemplu, nu s-au construit piste în extravilan, dacă acestea nu puteau lega două localități: ar fi fost o risipă de resurse să se construiască o pistă care ”să plece de nicăieri și să ducă nicăieri”. Realizarea de piste de biciclete este fezabilă pe străzile sau drumurile cu trafic mediu sau greu, iar în Regiunea Centru cea mai mare parte a drumurilor se încadrează în clasa de trafic mediu spre ușor, evident că și din cauza stării actuale a drumului, astfel încât trebuie încurajată utilizarea bicicletelor pe carosabil.

Subiectul realizării de perdele/aliniamente de arbori în zona drumului a fost atins de aproape toți solicitanții de finanțare. Aceste perdele sunt eficiente în anumite condiții de plantare și în anumite condiții de traseu. Pentru a realiza aceste plantări și pentru ca acestea sa fie eficiente trebuie să dispui de suprafețele de teren necesare. O simplă înșiruire, un simplu aliniament fiind ineficient în caz de viscol. În cazul nostru s-au realizat aliniamente de arbori pe câteva porțiuni de drum, dar efectul acestora se va cunoaște peste mulți ani și va consta doar în umbrire. Pe de altă parte, sunt porțiuni de drum care traversează păduri, zone de arboret sau chiar zone de vegetație sălbăticită, care deja lucrează împotriva viscolirii sau a solarizării suprafețelor de drum. Din punct de vedere al auditorilor de securitate rutieră, arborii sunt obstacole care pot duce la accidente. De exemplu, prin faptul că arborii fac umbră în sezonul umed (primăvara, toamna) nu lasă apa să se evapore de pe carosabil, alternând zone uscate cu zone umede, iar zonele umede favorizează creșterea unor organisme de tip lichen, care produc o scădere a coeficientului de frecare și cresc șansele de accident. De asemenea, în cazul pierderii direcției de mers și în cazul impactului cu un arbore, se pot produce daune mai mari, față de dauna fără impact. Parazăpezii sunt elemente de inventar, nu sunt în dotarea administratorilor drumurilor și nu au făcut obiectul niciunei cereri de finanțare.

  • Impactul major al rețelei modernizate de drumuri în dezvoltarea socio-economică a Regiunii Centru

Gradul și impactul pe care aceste drumuri îl au în asigurarea un acces mai bun la obiectivele de interes turistic este foarte relevant la nivel regional. Atât pentru deservirea populației, cât și pentru generarea de noi venituri din turism, în special acum când prin programul REGIO 2014-2020 se vor reabilita la nivelul Regiunii Centru mai mult de 30 obiective turistice importante. Pe lângă deservirea zonelor cu aflux turistic, deja existente, prin aceste drumuri reabilitate se vor deschide noi oportunități turistice, care au fost neglijate până în prezent, tocmai datorită absenței unor căi de acces decente în zonă.

Printre aceste zone turistice, parțial neglijate, se numără ”Drumul de sub munte” care leagă Masivul Piatra Craiului de Masivul Făgăraș, prin stațiunea Sâmbăta de Sus, sau drumul care leagă microregiunea Rupea-Cohalm cu zona salinelor de la Sovata și Praid, trecând prin județele Harghita și Covasna, precum și drumurile din centrul Podișului Târnavelor, care leagă zonele rurale de municipiile Mediaș și Sighișoara. Iar după reabilitarea în anii precedenți a drumului către zona Buru și satul Rimetea, inclus în Patrimoniul mondial UNESCO, acum în județul Alba au demarat lucrările pentru reabilitarea drumului care trece între Munții Trascău și Munții Apuseni, legând municipiul Aiud de orașul Abrud, în apropierea ”Poienelor cu Narcise”, investiție care a și fost supranumită de presă ”Transalpina de Apuseni”.

Pe lângă aceste proiecte finalizate sau care sunt acum în implementare, mai există o suită de cereri de finanțare, care sunt în prezent depuse în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, în stadiul de proiecte nefinalizate, care, au posibilitatea de a se materializa în contracte de finanțare pentru a se putea finaliza lucrările de reabilitare a drumurilor, a investițiilor demarate în urmă cu 2-3 ani.

Pe lângă lista proiectelor din pagina alăturată, care reprezintă inițiative locale de accesare a finanțărilor europene, materializate în realizări perceptibile privind îmbunătățirea infrastructurii rutiere, ADR Centru a gestionat și proiecte în domeniul reabilitării infrastructurii turistice, pentru creșterea accesului la obiective sau stațiuni importante, precum și proiecte de dezvoltare urbană, care au inclus și componente de reabilitare a străzilor și a infrastructurii de acces din localități cum sunt Alba Iulia, Brașov, Codlea, Predeal, Râșnov, Sfântu Gheorghe, Covasna, Șugaș Băi, Miercurea Ciuc, Harghita Băi, Borsec, Toplița, Târgu Mureș, Sovata și Sibiu. Prin toate aceste investiții au fost realizate modernizări de străzi, pasarele sau supratraversări de artere rutiere intens circulate, pentru îmbunătățirea traficului urban, precum și pentru creșterea conectivității rutiere între localitatea respectivă și rețeaua de drumuri județene sau naționale.

Lista drumuri realizate prin fonduri europene in Regiunea Centru

 Harta PHARE

Harta PHARE POR2007

Harta PHARE POR2007 POR2014

Demo

CENTRUL DE INFORMARE EUROPE DIRECT
Regiunea Centru

Strada DECEBAL, Nr. 12, cod postal 510093,
Alba Iulia, Judetul Alba
Tel: 0358 403 121
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.